consista dex - definiţie, sinonime, conjugare
CONSISTÁ, pers. 3 consístă, vb. I. Intranz. A fi compus, a se alcătui din...; a consta. – Din fr. consister, lat. consistere.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

A CONSISTÁ pers. 3 consístă intranz. 1) A fi format; a consta; a se alcătui; a se compune. 2) A se manifesta ca esenţă; a consta; a rezida. /<fr. consister, lat. consistere
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

CONSISTÁ vb. I. intr. A fi alcătuit, constituit din..., a consta. [P.i. consíst. / < fr. consister, cf. it., lat. consistere].
(Dicţionar de neologisme)

CONSISTÁ vb. intr. a consta. (< fr. consister, lat. consistere)
(Marele dicţionar de neologisme)

consistá vb., ind. prez. 3 sg. şi pl. consístă
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
CONSISTÁ vb. v. consta.
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: co con cons consi consis

Cuvinte se termină cu literele: ta sta ista sista nsista