consola dex - definiţie, sinonime, conjugare
CONSÓLĂ, console, s.f. 1. Mobilă în formă de policioară sau de măsuţă rezemată de perete şi pe care se aşază vaze, statuete etc. 2. Element arhitectural (ornamental) de lemn, de piatră etc., folosit la sprijinirea unei cornişe, a unui balcon etc. 3. Element de construcţie care iese cu unul dintre capete în afara punctului de reazem, având rolul de a suporta o sarcină pe latura orizontală superioară. – Din fr. console.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

CONSOLÁ, consolez, vb. I. Tranz. şi refl. A(-şi) alina, a(-şi) uşura durerea, necazul, întristarea; a (se) mângâia (sufleteşte). – Din fr. consoler, lat. consolare.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

CONSÓL//Ă ~e f. 1) arhit. Element de construcţie cu un capăt ieşit în afara construcţiei folosit pentru susţinerea altor elemente (balcoane, arcade etc.). 2) Poliţă sau masă mică rezemată de perete pe care se pune o statuetă, un vas cu flori etc. /<fr. console
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

A CONSOL//Á ~éz tranz. A face să se consoleze. /<fr. consoler, lat. consolari
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

A SE CONSOL//Á mă ~éz intranz. A-şi alina o durere sufletească; a se mângâia sufleteşte. /<fr. se consoler, lat. consolari
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

CONSÓLĂ s.f. 1. Mobilă în formă de policioară sau de măsuţă cu picioarele încovoiate, sprijinită de perete, pe care se aşază vase, statuete etc. 2. Element arhitectural care sprijină un balcon, o cornişă etc. 3. Element de construcţie, liber la unul dintre capete, care iese în afara punctului său de reazem sau de încastrare într-o construcţie. [< fr. console].
(Dicţionar de neologisme)

CONSOLÁ vb. I. tr., refl. A(-şi) alina, a(-şi) mângâia durerea, necazul etc. [< fr. consoler, cf. it. consolare, lat. consolari].
(Dicţionar de neologisme)

CONSÓLĂ s. f. 1. mobilă în formă de policioară sau de măsuţă sprijinită de perete, pe care se aşază vase, statuete etc. 2. element de construcţie, liber la unul dintre capete, care iese în afara punctului său de reazem sau de încastrare pentru a susţine un balcon, o cornişă etc. 3. dispozitiv metalic care permite prinderea unui aparat de iluminat de tija unui stativ. 4. (inform.) terminal al unui ordinator destinat dialogului om-maşină. (<fr. console)\r\n
(Marele dicţionar de neologisme)

CONSOLÁ vb. tr., refl. a(-şi) alina, a(-şi) mângâia durerea, necazul, întristarea. (< fr. consoler, lat. consolari)
(Marele dicţionar de neologisme)

consólă s. f., g.-d. art. consólei; pl. consóle
(Dicţionar ortografic al limbii române)

consolá vb., ind. prez. 1 sg. consoléz, 3 sg. şi pl. consoleáză
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
CONSOLÁ vb. a (se) alina, a (se) îmbărbăta, a (se) încuraja, a (se) mângâia, (grecism înv.) a (se) parigorisi. (Încerca să-l ~ pentru pierderea suferită.)
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: co con cons conso consol

Cuvinte se termină cu literele: la ola sola nsola onsola