consolabil

CONSOLÁBIL, -Ă, consolabili, -e, adj. Care poate fi consolat (uşor). – Din fr. consolable.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

CONSOLÁBIL ~ă (~i, ~e) Care poate fi consolat; în stare să fie consolat. /<fr. conso-lable
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

CONSOLÁBIL, -Ă adj. Care poate fi consolat. [Cf. fr. consolable].
(Dicţionar de neologisme)

CONSOLÁBIL, -Ă adj. care poate fi consolat. (< fr. consolable)
(Marele dicţionar de neologisme)

consolábil adj. m., pl. consolábili; f. sg. consolábilă, pl. consolábile
(Dicţionar ortografic al limbii române)

---

Antonime:
Consolabil ≠ inconsolabil, neconsolabil
(Dicţionar de antonime)