contesta dex - definiţie, sinonime, conjugare
CONTESTÁ, contést, vb. I. Tranz. A nu recunoaşte dreptul sau valoarea cuiva sau a ceva, existenţa sau necesitatea unui lucru; a tăgădui. ♦ A face o contestaţie. – Din fr. contester, lat. contestari.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

A CONTESTÁ contést tranz. (adevăruri, fenomene, fapte) A declara ca fiind neadevărat; a tăgădui; a nega. /<fr. contester, lat. contestari
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

CONTESTÁ vb. I. tr. A nu recunoaşte ceva; a tăgădui. [P.i. contést. / < fr. contester, cf. it. contestare, lat. contestari].
(Dicţionar de neologisme)

CONTESTÁ vb. tr. 1. a nu recunoaşte ceva; a tăgădui, a nega. 2. (jur.) a face o contestaţie. (< fr. contester, lat. contestari)
(Marele dicţionar de neologisme)

contestá vb., ind. prez. 1 sg. contést, 3 sg. şi pl. contéstă
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
CONTESTÁ vb. a dezminţi, a nega, a renega, a tăgădui, (înv.) a protesta. (~ cele afirmate de ...)
(Dicţionar de sinonime)



Antonime:
A contesta ≠ a afirma, a atesta, a recunoaşte
(Dicţionar de antonime)


Cuvinte care încep cu literele: co con cont conte contes

Cuvinte se termină cu literele: ta sta esta testa ntesta