CONTRABALANSÁ, contrabalansez, vb. I. Tranz. A aduce în stare de echilibru; a cumpăni. ♦ Fig. A anula sau a compensa efectul unei acţiuni prin altă acţiune. – Din fr. contrebalancer.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
A CONTRABALÁNS//Á ~éz tranz. 1) (corpuri) A aduce în stare de echilibru; a echilibra; a cumpăni. 2) fig. (acţiuni) A compensa prin altă acţiune. /<fr. contrebalancer
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
CONTRABALANSÁ vb. I. tr. A aduce, a pune în echilibru, a cumpăni. ♦ (Fig.) A anula efectul unei acţiuni prin altă acţiune. [După fr. contrebalancer].
(Dicţionar de neologisme)
CONTRABALANSÁ vb. tr. 1. a aduce, a pune în echilibru, a cumpăni. 2. (fig.) a anula efectul unei acţiuni prin alta. (< fr. contrebalancer)
(Marele dicţionar de neologisme)
contrabalansá vb., ind. prez. 1 sg. contrabalanséz, 3 sg. şi pl. contrabalanseáză
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
CONTRABALANSÁ vb. v. echilibra.
(Dicţionar de sinonime)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
A CONTRABALÁNS//Á ~éz tranz. 1) (corpuri) A aduce în stare de echilibru; a echilibra; a cumpăni. 2) fig. (acţiuni) A compensa prin altă acţiune. /<fr. contrebalancer
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
(Dicţionar de neologisme)
CONTRABALANSÁ vb. tr. 1. a aduce, a pune în echilibru, a cumpăni. 2. (fig.) a anula efectul unei acţiuni prin alta. (< fr. contrebalancer)
(Marele dicţionar de neologisme)
contrabalansá vb., ind. prez. 1 sg. contrabalanséz, 3 sg. şi pl. contrabalanseáză
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
CONTRABALANSÁ vb. v. echilibra.
(Dicţionar de sinonime)