CONTRACARÁ, contracarez, vb. I. Tranz. A împiedica, a zădărnici planurile, intenţiile etc. cuiva; a neutraliza. – Din fr. contrecarrer.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
A CONTRACAR//Á ~éz tranz. (acţiuni, planuri, uneltiri) A face să eşueze; a zădărnici; a împiedica; a dejuca. /<fr. contrecarrer
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
CONTRACARÁ vb. I. tr. A se opune direct voinţei, proiectelor, acţiunii cuiva; a împiedica planurile cuiva. [Cf. fr. contrecarrer].
(Dicţionar de neologisme)
CONTRACARÁ vb. tr. a se opune direct voinţei sau acţiunii cuiva. (< fr. contrecarrer)
(Marele dicţionar de neologisme)
contracará vb., ind. prez. 1 sg. contracaréz, 3 sg. şi pl. contracareáză
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
CONTRACARÁ vb. v. anihila.
(Dicţionar de sinonime)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
A CONTRACAR//Á ~éz tranz. (acţiuni, planuri, uneltiri) A face să eşueze; a zădărnici; a împiedica; a dejuca. /<fr. contrecarrer
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
(Dicţionar de neologisme)
CONTRACARÁ vb. tr. a se opune direct voinţei sau acţiunii cuiva. (< fr. contrecarrer)
(Marele dicţionar de neologisme)
contracará vb., ind. prez. 1 sg. contracaréz, 3 sg. şi pl. contracareáză
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
CONTRACARÁ vb. v. anihila.
(Dicţionar de sinonime)