contrage dex - definiţie, sinonime, conjugare
CONTRÁGE, contrág, vb. III. Refl. (Despre două silabe învecinate) A se reduce la o singură emisiune vocalică (vocală sau diftong). – Din lat. contrahere (dupa trage).
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

A SE CONTRÁGE se contrág intranz. lingv. (despre vocale alăturate) A se uni, formând o singură emisiune vocalică. /<lat. con-trahere
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

CONTRÁGE vb. III. refl. (Despre două vocale învecinate) A se reduce la o singură emisiune vocalică. ♦ (Med.; rar) A se contracta, a se strânge. [P.i. contrág. / < lat. contrahere, după trage].
(Dicţionar de neologisme)

CONTRÁGE vb. I. refl. 1. (despre două vocale, silabe învecinate) a se reduce la o singură emisiune vocalică. 2. (med.) a se contracta. II. tr. a reduce o frază la o propoziţie prin reducerea fiecărei propoziţii la o parte din ea. (< lat. contrahere)
(Marele dicţionar de neologisme)

contráge vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. contrág, 1 pl. contrágem; part. contrás
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
CONTRÁGE vb. v. contracta.
(Dicţionar de sinonime)



Antonime:
A se contrage ≠ a se dilata
(Dicţionar de antonime)


Cuvinte care încep cu literele: co con cont contr contra

Cuvinte se termină cu literele: ge age rage trage ntrage