corealitate
COREALITÁTE s.f. Concept estetic şi filozofic care implică, în general, ideea simultaneităţii a două moduri de existenţă. [Pr.: -re-a-] – Co- + realitate.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
COREALITÁTE s.f. (Estet.; fil.) Concept care implică, în general, ideea existenţei împreună a două moduri de a fi. [Pron. -re-a-. / < co- + realitate].
(Dicţionar de neologisme)
corealitáte s. f. (sil. -re-a-), g.-d. art. corealităţii
(Dicţionar ortografic al limbii române)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
COREALITÁTE s.f. (Estet.; fil.) Concept care implică, în general, ideea existenţei împreună a două moduri de a fi. [Pron. -re-a-. / < co- + realitate].
(Dicţionar de neologisme)
(Dicţionar ortografic al limbii române)