corpolență dex - definiţie, sinonime, conjugare
CORPOLÉNT, -Ă, corpolenţi, -e, adj. (Despre oameni) Care are corpul mare şi gras; voinic, trupeş. – Din fr. corpulent, lat. corpulentus.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

CORPOLÉNŢĂ s.f. Însuşirea de a fi corpolent. – Din fr. corpulence.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

CORPOLÉN//T ~tă (~ţi, ~te) (despre oameni) Care are corp mare şi gras; cu corp mare şi gras; trupeş; planturos. /<fr. corpulent, lat. corpulentus
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

CORPOLÉNŢĂ f. Caracter corpolent; configuraţie viguroasă; trupeşie. /<fr. corpulance
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

CORPOLÉNT, -Ă adj. (Despre oameni) Cu corpul mare; trupeş, voinic. [Cf. fr. corpulent, it. corpulente, lat. corpulentus].
(Dicţionar de neologisme)

CORPOLÉNŢĂ s.f. Însuşirea de a fi corpolent. [Cf. lat. corpulentia, fr. corpulence, it. corpulenza].
(Dicţionar de neologisme)

CORPOLÉNT, -Ă adj. (despre oameni) cu corpul mare; voinic. (< fr. corpulent, lat. corpulentus)
(Marele dicţionar de neologisme)

CORPOLÉNŢĂ s. f. însuşirea de a fi corpolent. (< fr. corpulence, lat. corpulentia)
(Marele dicţionar de neologisme)

corpolént adj. m., pl. corpolénţi; f. sg. corpoléntă, pl. corpolénte
(Dicţionar ortografic al limbii române)

corpolénţă s. f., g.-d. art. corpolénţei
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
CORPOLÉNT adj. 1. solid, trupeş, voinic. (Un om ~.) 2. v. gras.
(Dicţionar de sinonime)

CORPOLÉNŢĂ s. (rar) trupeşie. (~ unei persoane.)
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: co cor corp corpo corpol

Cuvinte se termină cu literele: ta nta enta lenta olenta