cosiță dex - definiţie, sinonime, conjugare
COSÍT s.n. 1. Faptul de a cosi. 2. Timpul în care se coseşte, vremea coasei. – V. cosi.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

COSÍŢĂ, cosiţe, s.f. 1. Părul lung al femeilor, împletit în una sau două cozi; p. gener. păr. ♢ Expr. A împleti cosiţă albă = a rămâne fată bătrână, nemăritată. ♦ Şuviţă de păr. 2. Plantă erbacee din familia leguminoaselor, cu frunze terminate cu un cârcel ramificat, cu flori mici, albe-albăstrui (Vicia hirsuta). – Din bg. kosica.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

COSÍT n. 1) v. A COSI. 2) Vremea coasei; timpul secerişului. /v. a cosi
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

COSÍŢ//Ă ~e f. Păr lung împletit în (trei) şuviţe; coadă. ♢ A împleti ~ albă a rămâne necăsătorită. /<bulg. kosica
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

cosíţă (cosíţe) s.f. – 1. Păr lung al femeii, coadă, plete. – 2. Şuviţă de păr. – 3. Varietate de măzăriche (Vicia hirsuta, Ervum hirsutum). – Mr., megl. cusiţă. Bg., sb. kosica, dim. de la sl. kosa „păr, plete” (Miklosich, Slaw. Elem., 26; Cihac, II, 75; Conev 89; DAR). – Der. cosiţat, adj. (împletit în coadă); cosiţel, s.m. (plantă, Sium latifolium).
(Dicţionarul etimologic român)

cosít s. n.
(Dicţionar ortografic al limbii române)

cosíţă s. f., g.-d. art. cosíţei, pl. cosíţe
(Dicţionar ortografic al limbii române)

coşíţă, coşíţe, s.f. (reg.) podeaua unui pod peste o apă.
(Dicţionar de arhaisme şi regionalisme)



Sinonime:
COSÍT s. coasă, cosire. (Merge la primul ~.)
(Dicţionar de sinonime)

COSÍŢĂ s. v. coadă.
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: co cos cosi cosit

Cuvinte se termină cu literele: ta ita sita osita