cote dex - definiţie, sinonime, conjugare
CÓTĂ, cote, s.f. 1. Parte cu care cineva contribuie la formarea unui fond, la o cheltuială comună etc.; parte care îi revine cuiva în urma unei repartizări, a unei împărţeli etc. ♢ (Ec.) Cota bursei = a) nivelul cursului la bursă; b) lista valorilor cotate la bursă. ♦ Parte dintr-un tot căreia i se dă o anumită destinaţie sau care este supusă unui anumit regim; p. ext. raport sau număr abstract care reprezintă această parte. 2. (ieşit din uz) Contribuţie obligatorie pe care statul o impunea producătorilor şi care consta în predarea unor cantităţi de produse dinainte stabilite la termenele şi preţurile fixate de stat. ♢ Cotă de întreţinere = sumă de bani cu care fiecare dintre colocatari contribuie la cheltuielile comune de întreţinere a imobilului respectiv. 3. (Concr.) Loc pe un teren, corespunzător unei altitudini marcate pe o hartă; nivel la care se află un loc, o construcţie etc. ♢ Cota apelor = nivelul unei ape curgătoare. 4. Fiecare dintre valorile numerice ale dimensiunilor unui obiect reprezentat prin desen. 5. Ansamblu de semne, simboluri, cifre, litere care indică locul unor cărţi, al unor documente etc. într-o bibliotecă, într-un inventar etc. – Din fr. cote.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

CÓT//Ă ~e f. 1) Contribuţie bănească la o acţiune comună; cotizaţie. 2) Cifră care indică o dimensiune pe un desen sau o diferenţă de nivel dintre două puncte. 3) mat. A treia coordonată carteziană. 4) topogr. Altitudine indicată pe o hartă. ~ absolută. ~ relativă.~a apelor nivelul unei ape curgătoare. 5) Indice în litere sau în cifre care arată locul ocupat de o carte, revistă, document etc. într-o bibliotecă. [G.-D. cotei] /<fr. cote
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

cótă (cóte), s.f. – Indice, parte. Fr. quote. – Der. cota, vb.; cotiza, vb., din fr. cotiser; cotizaţi(un)e, s.f. (contribuţie voluntară, participaţie).
(Dicţionarul etimologic român)

CÓTĂ1 s.f. 1. Parte cu care contribuie cineva la o cheltuială comună; parte cuvenită în urma unei împărţeli. ♦ Parte dintr-un tot căreia i se dă o anumită destinaţie; cotă-parte, participaţie. ♢ Cota bursei = lista valorilor cotate la bursă. 2. Altitudine a unui punct faţă de nivelul mării. ♢ Cota apelor = nivelul unei ape curgătoare. 3. Distanţa dintre un punct şi un plan de referinţă. ♦ Dimensiune indicată pe un desen. 4. Semne în cifre şi în litere care arată locul unor cărţi, al unor documente etc. într-o bibliotecă, într-o arhivă etc. [< fr. cote, cf. lat.med. quota – în ce cantitate].
(Dicţionar de neologisme)

CÓTĂ2 s.f. (Liv.) 1. Fustă ţărănească. 2. Haină largă purtată de preoţii catolici. [< fr. cotte].
(Dicţionar de neologisme)

CÓTĂ1 s. f. 1. parte cu care contribuie cineva la o cheltuială comună sau care îi revine în urma unei împărţeli. ♢ parte dintr-un tot căreia i se dă o anumită destinaţie; cotă-parte, participaţie. ♢ contribuţie obligatorie, în produse agricole, impusă producătorilor de către stat la termene şi preţuri fixate de el. 2. document de referinţă care constată cursul valorilor înscrise la bursă2, rezultate din cotaţiile unei zile. ♢ cota bursei = nivelul cursului valutar la bursă. 3. altitudine a unui punct faţă de nivelul mării; nivelul unei ape curgătoare. ♢ nivelul la care navighează un submarin. 4. (mat.) a treia coordonată carteziană a unui punct din spaţiu. ♢ fiecare dintre dimensiunile unei piese, ale unei construcţii indicate pe un desen. 5. semn în cifre şi litere care arată locul unor cărţi, documente etc. într-o bibliotecă, într-o arhivă, a unei piese filatelice în cataloage sau reviste de specialitate. (< fr. cote, lat. quota)
(Marele dicţionar de neologisme)

CÓTĂ2 s. f. haină largă purtată de preoţii catolici. (< fr. cotte)
(Marele dicţionar de neologisme)

cotă, cote s.f. (deţ.) informaţie furnizată gardienilor în legătură cu un deţinut. (Notă: Definiţia este preluată din Dicţionar de argou al limbii române, Editura Niculescu, 2007)
(Alte dicţionare)

cótă s. f., pl. cóte
(Dicţionar ortografic al limbii române)

cótă-párte s. f., art. cóta-párte, g.-d. art. cótei-părţi; pl. cóte-părţi
(Dicţionar ortografic al limbii române)

cóte, cóte, s.f. (reg.) ie femeiască; cămaşă lungă de copil.
(Dicţionar de arhaisme şi regionalisme)



Sinonime:
CÓTĂ s. 1. v. altitudine. 2. (MET.) nivel, (înv.) măsură. (~ele apelor Dunării.) 3. v. fixing. 4. cotă-parte = cotitate, (reg.) tain, (înv.) refenea. (Ce ~ îi revine?)
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: co cot

Cuvinte se termină cu literele: te ote