covalență

COVALÉNT, -Ă, covalenţi, -te, adj. (Despre elemente chimice) Care prezintă covalenţă. – Din germ. kovalent.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

COVALÉNŢĂ, covalenţe, s.f. Legătură chimică realizată prin punerea în comun a unuia sau a mai multor electroni de către fiecare dintre atomii participanţi. – Din germ. Kovalenz, fr. covalence.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

COVALÉNŢ//Ă ~e f. Legătură chimică realizată de una sau de mai multe perechi de electroni. /<germ. Kovalenz, fr. covalence
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

COVALÉNT, -Ă adj. (Despre elemente chimice) Care prezintă covalenţă. [< germ. kovalent].
(Dicţionar de neologisme)

COVALÉNŢĂ s.f. Legătură chimică dintre mai mulţi atomi, care se realizează prin punerea în comun a unuia sau a mai multor electroni de către fiecare dintre atomii participanţi. [Cf. germ. Kovalenz, fr. covalence].
(Dicţionar de neologisme)

COVALÉNŢĂ s. f. legătură chimică prin punerea în comun a unuia sau a mai multor electroni de către fiecare dintre atomii participanţi la formarea unei molecule. (< germ. Kovalenz, fr. covalence)
(Marele dicţionar de neologisme)

covalént adj. → valent
(Dicţionar ortografic al limbii române)

covalénţă s. f. → valenţă
(Dicţionar ortografic al limbii române)

---

Sinonime:
COVALÉNŢĂ s. (CHIM.) legătură covalentă, legătură homeopolară.
(Dicţionar de sinonime)