crâșcare dex - definiţie, sinonime, conjugare
CRÂŞCÁ, crâşc, vb. I. Intranz. 1. (Reg.) A scrâşni din dinţi de ciudă, de mânie etc. 2. (Despre zăpada îngheţată) A scârţâi, a trosni (sub picioare). – Formaţie onomatopeică.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

CRÂŞCÁRE, crâşcări, s.f. Acţiunea de a crâşca şi rezultatul ei. ♦ Fig. Nemulţumire, durere; nenorocire. – V. crâşca.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

A CRÂŞCÁ crâşc intranz. pop. 1) A con-tracta cu putere fălcile, producând cu dinţii un scârţâit specific; a scrâşni. 2) (despre zăpada îngheţată) A produce un zgomot ascuţit şi strident la apăsare (sub picioare); a scârţâi. /Onomat.
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

crîşcá (crấşc, crâşcát), vb. – 1. A scrîşni din dinţi. – 2. A trosni, a scîrţîi. – 2. A trosni, a scîrţîi. – Var. (s)cîrşca, (în)crişca. Creaţie expresivă, ca crîcni, scrîşni, cf. bg. hrăskam, sb. hrskati (Philippide, II, 709).
(Dicţionarul etimologic român)

crâşcá vb., ind. prez. 3 sg. crâşcă; conj. prez.3 sg. şi pl. crâşte
(Dicţionar ortografic al limbii române)

crâşcáre s. f., g.-d. art. crâşcării; pl. crâşcări
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
CRÂŞCÁ vb. v. scrâşni.
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: cr cra cras crasc crasca

Cuvinte se termină cu literele: re are care scare ascare