crâng dex - definiţie, sinonime, conjugare

crâng

[Sinonime]
CRÂNG, crânguri, s.n. 1. Pădurice de arbori tineri şi de lăstari. ♦ Loc acoperit cu arbuşti sau cu tufe; tufăriş, desiş. 2. (Rar; în sintagma) Crângul cerului = bolta cerească, firmament. – Din sl. krongu.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

CRÂNG ~uri n. 1) Pădurice tânără. 2) Loc acoperit cu tufe. /<sl. krongu
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

crîng (crấnguri), s.n. – 1. (Înv.) Cerc, ciclu. – 2. (Înv.) Firmament. – 3. (Bucov.) Cadran de ceas. – 4. Pădurice, mai ales în valea unui rîu, formînd un fel de insulă mai mult sau mai puţin rotundă. Sl. krǫgŭ „cerc” (Cihac, II, 83; Conev 50; Skok 66), cf. sb. krug „ogor circular”. Este dublet al lui crug, s.n. (ciclu; orbită, sferă), din sb. sau rus. krug. Sensul de „pădure”, explicabil prin sinuozităţile rîurilor în care se formează, coincide cu crivină; cf. o explicaţie diferită, dar mai puţin probabilă, în DAR. Cf. creangă. – Der. crîngos, adj. (acoperit de arbori); crînjel, s.n. (Munt., bucată rotundă; formă caracteristică a excrementului omenesc).
(Dicţionarul etimologic român)

crâng s. n., pl. crânguri
(Dicţionar ortografic al limbii române)

crâng, crânguri, s.n. (înv.) 1. centru (al unui loc). 2. (la pl.) ciclu, crug. 3. (rar) boltă, firmament. 4. (reg.) situaţie, treabă, afacere. 5. arătătorul ceasului.
(Dicţionar de arhaisme şi regionalisme)



Sinonime:
CRÂNGUL CÉRULUI s. v. boltă, cer, firmament.
(Dicţionar de sinonime)

CRÂNG s. 1. v. desiş. 2. v. prâsnel.
(Dicţionar de sinonime)

CRÂNG s. v. ciclu.
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: cr cra cran

Cuvinte se termină cu literele: ng ang rang