crainic dex - definiţie, sinonime, conjugare

crainic

[Sinonime]
CRÁINIC, -Ă, crainici, -ce, subst. 1. S.m. (Înv.) Persoană care anunţa mulţimii poruncile suveranului sau ale autorităţilor; vestitor. 2. S.m. şi f. Persoană care citeşte informaţiile, comunicările, ştirile oficiale etc., anunţă programul la o staţie de radio, de televiziune sau la o manifestaţie; spicher. 3. S.m. (Reg.) Hăitaş, gonaci (la vânătoare). – Din ucr. krajnik.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

CRÁINI//C ~că (~ci, ~ce) m. şi f. 1) înv. Persoană care aducea la cunoştinţa mulţimii poruncile suveranului sau ale autorităţilor; vestitor. 2) Persoană care citeşte informaţiile, comunicările oficiale, anunţă programul la un post de radio sau de televiziune; spicher. /<ucr. krajnik
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

cráinic (cráinici), s.m. – 1. Herald, dregător. – 2. Vestitor. – 3. Perceptor de dări. Origine incertă. Dată find prezenţa rut. krajnik „judecător” şi a mag. krajnik „judecător al nobililor” ar putea reprezenta un sl. *krajnikŭ „regal”, de la krai „rege”, cf. crai; poate fi însă şi o der. internă a rom. După Skok, Slavia, IV, 328, Candrea şi DAR rom. provine din rut.; Scriban se gîndeşte la sl. krai „margine”, cf. craină. Der. crăni(ci), vb. (a vesti, a anunţa, a face cunoscut); cranga, adv. (Mold., ca un vagabond), probabil în loc de crain(i)ci, în expresia a umbla creanga; crancău, s.m. (Mold., petrecăreţ, haimana); crancalîc, s.m. (Mold., petrecere).
(Dicţionarul etimologic român)

cráinic (cráinice), s.n. – Pîrghie cu care se ridică piatra morii de grîu. – Var. gra(i)nic. Germ. Kranich (DAR). În Banat şi Olt.
(Dicţionarul etimologic român)

cráinic s. m., pl. cráinici
(Dicţionar ortografic al limbii române)

cráinic, cráinice, s.n. (reg.) maşină de ridicat pietre şi lemne grele; granic, posadă.
(Dicţionar de arhaisme şi regionalisme)



Sinonime:
CRÁINIC s. 1. mesager, sol, trimis, vestitor, (reg.) crancău, (înv.) poslaneţ, poslanic, pristav, strigător, telal. (Au anunţat vestea printr-un ~.) 2. spicher. (~ la televiziune.)
(Dicţionar de sinonime)

CRÁINIC s. v. buhai, coinac, colăcar.
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: cr cra crai crain craini

Cuvinte se termină cu literele: ic nic inic ainic rainic