creştere dex - definiţie, sinonime, conjugare
CRÉŞTE, cresc, vb. III. 1. Intranz. (Despre oameni, animale şi plante sau despre părţi ale lor) A se mări treptat, a deveni mai mare ca rezultat al proceselor vitale din organism; a se dezvolta. ♢ Expr. creşti mare! formulă de salut sau de mulţumire, adresată de obicei unui copil. A creşte văzând cu ochii = a creşte neobişnuit de repede. ♦ (Despre anumite părţi ale corpului) A se reface, a se regenera. ♦ Fig. (Despre oameni) A-şi ridica nivelul profesional, cultural, etc.; a evolua. 2. Intranz. A-şi petrece copilăria, a trăi primii ani din viaţă (într-un loc). 3. Tranz. A îngriji, a educa (un copil). ♦ A prăsi, a înmulţi, a îngriji animale sau păsări. ♦ (Rar) A cultiva plante. 4. Intranz. A se mări, a spori (ca număr, volum, intensitate, durată etc.). ♢ Expr. A creşte inima (în piept) sau a-i creşte (cuiva) inima (sau sufletul), se spune când cineva simte o bucurie, o mulţumire deosebită. ♦ Fig. (Despre corpuri în mişcare) A se vedea din ce în ce mai mare (pe măsură ce se apropie). 5. Intranz. (Despre aluat) A se umfla, a se ridica prin dospire. 6. Intranz. (Despre ape) A-şi mări volumul, a se umfla. [Perf. s. crescúi, part. crescút] – Lat. crescere.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

CRÉŞTERE, creşteri, s.f. Acţiunea de a creşte. Dezvoltare, mărire treptată. 2. Sporire, mărire a numărului, volumului, intensităţii, duratei etc. unui lucru, unui fenomen etc. 3. Prăsire, înmulţire. ♢ Creşterea animalelor = ramură a agriculturii care are ca obiect înmulţirea şi creşterea animalelor şi păsărilor, a viermilor de mătase, a peştilor şi stupăritului. 4. Educare, educaţie. ♢ Loc. adj. Fără creştere = prost crescut, needucat. ♢ Expr. Bună creştere = educaţie aleasă. – V. creşte.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

A CRÉŞTE cresc 1. intranz. 1) (despre fiinţe, plante sau părţi ale organismului lor) A se mări treptat şi continuu; a se dezvolta. ♢ Să creşti mare! formulă de răspuns la salut sau de mulţumire, adresată, mai ales, copiilor. ~ văzând cu ochii a creşte foarte repede. 2) (despre un organism sau despre părţi ale lui) A reveni la condiţia iniţială; a se regenera; a se reface; a se restabili. 3) fig. (despre persoane) A trece printr-o serie de schimbări spre o treaptă superioară; a progresa; a propăşi; a evolua; a se dezvolta; a avansa; a înainta. 4) A petrece anii de copilărie; a copilări. 5) (despre aluat) A se transforma într-o masă afânată sub acţiunea drojdiilor (sau a altor fermenţi); a dospi. 6) (despre ape) A-şi mări volumul, depăşind limitele normale; a se umfla. 7) A lua proporţii (ca număr, volum, intensitate etc.); a se dezvolta. ♢ A-i ~ cuiva inima în piept (sau sufletul) (de bucurie) a simţi un sentiment de satisfacţie deplină. 2. tranz. 1) (copii) A avea în grijă asigurând cu cele necesare şi educând (până la vârsta maturităţii). 2) (animale, păsări) A îngriji făcând să se înmulţească. 3) rar (plante) A semăna, a îngriji şi a recolta (în vederea obţinerii unui venit); a cultiva. /<lat. crescere
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

créşte (crésc, crescút), vb. – 1. A se mări, a se dezvolta. – 2. A se mări, a căpăta volum, a deveni gros. – 3. A se umfla aluatul. – 4. A se umfla, a se ridica apa. – 5. A ridica preţul. – 6. A se mări Luna. – 7. A îngriji, a veghea dezvoltarea unei plante sau a unui copil. – 8. A educa, a instrui, a forma. – Mr. crescu, criscui, creaştire, megl. cresc, istr. crescu. Lat. crescĕre (Puşcariu 414; Candrea-Dens., 407; REW 2317; DAR); cf. it. crescere, prov. creire, fr. croître, cat. crexer, sp., port. crecer. – Der. crescînd, adj. (care creşte), der. artificial, pe baza part. prez., ca fr. croissant; crescut, adj. (dezvoltat; educat; adoptat; fermentat; matur); crescut, s.n. (înv., vîrstă); necrescut, adj. (foarte tînăr; prost crescut); crescător, adj. (educator; persoană care se ocupă de creşterea animalelor); creştere, s.f. (mărire; acţiunea de a creşte; înv., recoltă, educaţie); crescătorie, s.f. (loc unde se cresc animale; pepinieră); creştet, s.n. (vîrf, culme, creastă, vîrful capului), mr. creaştit, cu suf. -et (Puşcariu, Dacor., IX, 440; DAR; după Meyer, Alb. St., IV, 70, din alb. krešte „creastă”, opinie extrem de puţin probabilă; după Pascu, I, 70, de la un lat. *crĭstĭdum, der. puţin convingător; după Cihac, I, 62 şi Scriban, de la creastă), cuvînt folosit în general (ALR, I, 5; lipseşte în Mold., dar apare la Cantemir, Negruzzi, Creangă); descreşte, vb. (a diminua, a micşora, a se reduce), format ca fr. décroître.
(Dicţionarul etimologic român)

când mi-o creşte păr în palmă expr. niciodată. (Notă: Definiţia este preluată din Dicţionar de argou al limbii române, Editura Niculescu, 2007)
(Alte dicţionare)

créşte vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. cresc; conj. prez. 3 sg. şi pl. creáscă; perf. s. 1 sg. crescúi, 3 sg. crescú, m. m. c. p. crescúse; ger. crescând; part. crescút
(Dicţionar ortografic al limbii române)

créştere s. f., g.-d. art. créşterii; pl. créşteri
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
CRÉŞTE vb. 1. a se dezvolta, a se înălţa, a se mări, (înv. şi pop.) a odrăsli, (pop.) a se ridica, a sălta, a (se) zburătăci. (Ce mult a ~ copilul!) 2. a se dezvolta, a trăi, a vegeta. (Ciupercile ~ în sol bogat.) 3. v. înălţa. 4. v. regenera. 5. v. educa. 6. (prin Transilv.) a scula. (~ doi porci.) 7. v. cultiva. 8. v. înmulţi. 9. v. extinde. 10. a (se) mări, a spori, (livr.) a (se) augmenta. (A ~ fondul de rulment.) 11. v. îndesi. 12. a se mări, a se ridica, a se umfla. (Au ~ apele în matca lor.) 13. v. dospi. 14. v. majora. 15. a (se) mări, a (se) ridica, a spori. (A ~ nivelul de trai.) 16. a se mări, a se ridica, a se sui, a se urca. (I-a ~ temperatura.) 17. v. intensifica. 18. v. înteţi. 19. v. adânci.
(Dicţionar de sinonime)

CRÉŞTE vb. v. avansa, dezvolta, evolua, înainta, progresa, propăşi.
(Dicţionar de sinonime)

CRÉŞTERE s. 1. dezvoltare, mărire. (Procesul de ~ al unei fiinţe.) 2. dezvoltare, vegetaţie. (Perioadă de ~ a plantelor.) 3. v. înălţare. 4. v. regenerare. 5. v. educare. 6. v. cultură. 7. v. înmulţire. 8. v. extindere. 9. mărire, sporire, (livr.) augmentare. (~ fondului de rulment.) 10. mărire, ridicare, umflare. (~ apelor în matca lor.) 11. v. dospire. 12. v. majorare. 13. mărire, ridicare, sporire. (~ nivelului de trai.) 14. mărire, ridicare, suire, urcare. (~ temperaturii cuiva.) 15. v. extindere. 16. v. intensificare.
(Dicţionar de sinonime)

CRÉŞTERE s. v. dezvoltare, evoluţie, înaintare, mers-înainte, progres, propăşire.
(Dicţionar de sinonime)



Antonime:
A creşte ≠ a descreşte, a (se) micşora, a (se) reduce, a scădea, a împuţina
(Dicţionar de antonime)

Creştere ≠ descreştere, micşorare, scădere
(Dicţionar de antonime)


Cuvinte care încep cu literele: cr cre cres crest creste

Cuvinte se termină cu literele: re ere tere stere estere