creștinare dex - definiţie, sinonime, conjugare
CREŞTINÁ, creştinéz, vb. I. Tranz. şi refl. A (se) face creştin (II 1), a (se) boteza în religia creştină. – Din creştin.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

CREŞTINÁRE s.f. Acţiunea de a (se) creştina şi rezultatul ei. – V. creştina.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

A CREŞTIN//Á ~éz tranz. A face să se creştineze. /Din creştin
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

A SE CREŞTIN//Á mă ~éz intranz. A deveni creştin; a se boteza în religia creştină. /Din creştin
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

creştiná vb., ind. prez. 1 sg. creştinéz, 3 sg. şi pl. creştineáză
(Dicţionar ortografic al limbii române)

creştináre s. f., g.-d. art. creştinării
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
CREŞTINÁ vb. (BIS.) a (se) boteza. (Un mahomedan care s-a ~.)
(Dicţionar de sinonime)

CREŞTINÁRE s. (BIS.) botez, botezare. (~ a unui om matur necreştin.)
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: cr cre cres crest cresti

Cuvinte se termină cu literele: re are nare inare tinare