creată dex - definiţie, sinonime, conjugare
CREÁ, creez, vb. I. Tranz. 1. A face ceva ce nu exista înainte; a întemeia, a produce, a înfiinţa; a organiza. ♦ A inventa, a născoci; a concepe, a compune o operă literară, o bucată muzicală etc. 2. A pregăti, a instrui pe cineva, a forma pentru o carieră sau pentru o misiune. 3. (Teatru, în expr.) A crea un rol = a da viaţă unui personaj, a interpreta cu pricepere şi originalitate un rol dintr-o piesă de teatru, un film etc. [Prez. ind. pers. 1 pl. creăm, ger. creând] – Din fr. créer, lat. creare.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

CREŢ, CREÁŢĂ, (I) creţi, -e, adj., (II 1) creţi, s.m. (II 4) creţe, s.f. . (II, 2,3) creţuri, s.n. I. 1. Adj. (Despre păr, blană, lână etc.) Răsucit în inele; cârlionţ, buclat. 2. Adj. Cu ridicături şi adâncituri; cutat, încreţit; zbârcit, ridat. II. 1. S.m. Păr creţ sau încreţit; buclă, cârlionţat. 2. S.n. Încreţitură la o ţesătură sau la un obiect confecţionat; cută, fald. 3. S.n. Încreţitură a pielii; zbârcitură, rid, cută. 4. S.f. Soi de viţă de vie cu struguri verzi-gălbui, din care se obţin vinuri de masă. – Et. nec.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

A CREÁ creéz tranz. 1) A realiza prin efort fizic sau intelectual; a face. 2) A produce în urma unui efort (intelectual sau fizic) susţinut; a plăsmui; a realiza. *a crea un rol a interpreta cu multă pricepere şi originalitate un rol. [Sil. cre-a] /<fr. créer, lat. creare
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

CREŢ1 ~uri n. 1) Şuviţă de păr buclat; cârlionţ. 2) Încreţitură la un obiect de îmbrăcăminte. 3) Încreţitură a pielii (mai ales pe faţă); cută; rid; zbârcitură. /Orig. nec.
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

CREŢ2 creáţă (creţi, créţe) 1) (despre păr) Care este răsucit în inele; buclat; cârlionţat. 2) (despre oameni sau despre animale) Care are părul răsucit în inele; cârlionţat. 3) (despre haine şi despre ţesături) Care este încreţit. /Orig. nec.
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

creá (-eéz, -át), vb. – 1. A face, a produce, a înfiinţa. – 2. A inventa, a concepe. Lat. creare (fr. créer, sec. XIX). – Der. creaţi(un)e, s.f.; creator, s.m.; creatură, s.f.; recrea, vb.; recreaţie, s.f.; procrea, vb. din fr.
(Dicţionarul etimologic român)

creţ (-eáţă), adj. – Cîrlionţat, buclat, încreţit. – 2. Cutat, încreţit, zbîrcit. Origine necunoscută, dar probabil sl. Este greu de separat acest cuvînt de cîrcel, care pare a fi acelaşi cuvînt, cu suf. -el, în legătură deci cu sl. krŭčiti, „a răsuci”, cf. pol. kręty „creţ”, slov. kèrč, ceh. krč „cîrcel, crampă” (Cihac, II, 41; Weigand, BA, III, 107). Totuşi, sb., bg. krečav „creţ” pare a proveni din rom. (Capidan, Raporturile, 229; cf. Byhan 316; Candrea, Elementele, 407). Celelalte ipoteze nu conving: din gr. ϰρίϰιον (Philippide, Un specialist; Iordan, Dift., 74); din lat. *cirricius, der. de la cirrus (Densusianu, GS, I, 164); din germ. med. Kreiz „cerc” (Giuglea, Dacor., II, 394); de la un lat. *cricius, deformaţie a gr. ϰίρϰος „cerc” (DAR); din lat. *crepitus (Giuglea, LL, II, 32). Der. creţ, s.n. (cîrlionţat, buclă; zbîrcitură; denivelare de teren; pălărie a anumitor ciuperci; Arg., cur); crăţ, s.m. (şorţ); creţos (var. creţuliu), adj. (buclat, ondulat); creţesc, adj. (varietate de mere); creţar, s.m. (Arg., homosexual); creţişor, s.n. (fir de bumbac; plantă, Alchemilla vulgaris; ciupercă, Clavaria coralloides); creţuşcă, s.f. (plantă, Spiraea ulmaria); încreţi, vb. (a îndoi; a face încreţituri, pliuri; a bucla; a zbîrci; a se încrunta; rar, a înfiora); (în)creţeală, s.f. (încreţitură, pliu); încreţitură, s.f. (pliu, îndoitură, zbîrcitură, cută); descreţi, vb. (a desface creţurile, a netezi).
(Dicţionarul etimologic român)

CREÁ vb. I. tr. 1. A produce, a face ceva care nu exista mai înainte; a întemeia, a înfiinţa, a organiza. ♦ A inventa; a plăsmui, a născoci, a compune, a scrie (o operă literară etc.). 2. A pregăti, a forma (pentru o misiune, o carieră etc.). 3. (Teatru) A crea un rol = a interpreta cu pricepere şi originalitate un rol. [Pron. cre-a, p.i. creéz, 3,6 creeáză, 4 creăm, ger. creând, part. creat. / cf. lat. creare, fr. créer].
(Dicţionar de neologisme)

a se arde în bulan / în creţ / în semering expr. (d. bărbaţi) a avea relaţii homosexuale (Notă: Definiţia este preluată din Dicţionar de argou al limbii române, Editura Niculescu, 2007)
(Alte dicţionare)

creţ, creţuri s.n. (vulg.) anus. (Notă: Definiţia este preluată din Dicţionar de argou al limbii române, Editura Niculescu, 2007)
(Alte dicţionare)

a avea idei creţe expr. (adol.) a avea intenţii irealizabile sau inacceptabile de către cei din anturaj (Notă: Definiţia este preluată din Dicţionar de argou al limbii române, Editura Niculescu, 2007)
(Alte dicţionare)

creaţa s.f. sf. (aricol hot.) vulvă. (Notă: Definiţia este preluată din Dicţionar de argou al limbii române, Editura Niculescu, 2007)
(Alte dicţionare)

creá vb.,. ind. prez. 1 sg. creéz, 3 sg. şi pl. creeáză, 1 pl. creăm; conj. prez. 3 sg. şi pl. creéze; ger. creând; part. creát
(Dicţionar ortografic al limbii române)

ízmă creáţă s. f. + adj.
(Dicţionar ortografic al limbii române)

creţ adj. m., pl. creţi; f. sg. creáţă, pl. créţe
(Dicţionar ortografic al limbii române)

creţ (cârlionţ) s. m., pl. creţi
(Dicţionar ortografic al limbii române)

creţ (cută, fald) s. m./s. n., pl. creţi/créţuri
(Dicţionar ortografic al limbii române)

creţ (zbârcitură, rid) s. n., pl. créţuri
(Dicţionar ortografic al limbii române)

iárbă-creáţă s. f.
(Dicţionar ortografic al limbii române)

salátă-creáţă s. f.
(Dicţionar ortografic al limbii române)

creáţă (bot.) s. f., g.-d. art. créţei
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
CREÁ vb. 1. v. inventa. 2. v. făuri. 3. (BIS.) a face, a zidi. (Biblia scrie că Dumnezeu a creat lumea.) 4. v. înfiinţa. 5. v. constitui. 6. a alcătui, a compune, a elabora, a întocmi, a realiza, a redacta, a scrie, (înv.) a izvodi, a redija, a tocmi. (A crea o operă valoroasă.) 7. v. forma. 8. v. provoca. 9. v. aduce.
(Dicţionar de sinonime)

URZICĂ CREÁŢĂ s. v. sugel alb, urzică moartă.
(Dicţionar de sinonime)

CREŢ adj., s. 1. adj. v. ondulat. 2. v. adj. buclat. 3. s. v. buclă. 4. adj. v. ridat. 5. s. v. rid. 6. s. v. boţitură. 7. s. v. cută.
(Dicţionar de sinonime)

MUŞCHI CRÉŢ s. v. lichen.
(Dicţionar de sinonime)

IARBĂ-CREÁŢĂ s. v. granat, iarbă-albă, izmă creaţă, mentă creaţă, spilcuţă.
(Dicţionar de sinonime)

CREÁŢĂ s. v. risling de banat.
(Dicţionar de sinonime)



Antonime:
A crea ≠ a demola, a distruge, a nimici, a strivi
(Dicţionar de antonime)


Cuvinte care încep cu literele: cr cre crea creat

Cuvinte se termină cu literele: ta ata eata reata