creatorii
[Sinonime]
CREATÓR, -OÁRE, creatori, -oare, adj., s.m. şi f. 1. Adj., s.m. şi f. (Persoană) care creează, care fundează ceva. 2. S.m. (În concepţiile religioase) Dumnezeu. [Pr.: -cre-a-] – Din fr. créateur, lat. creator.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
CREAT//ÓR1 ~oáre (~óri, ~oáre) şi substantival Care creează; care plăsmuieşte ceva. Muncă ~oare. Spirit ~. [Sil. cre-a-] /<fr. créateur, lat. creator
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
CREATÓR2 ~i m. (în religia creştină) Fiinţă înzestrată cu puteri supranaturale care a creat lumea; Dumnezeu; demiurg; divinitate. [Sil. cre-a-] /<fr. créateur, lat. creator
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
CREATÓR, -OÁRE adj., s.m. şi f. (Cel) care creează, întemeietor, fondator. [Cf. lat. creator, fr. créateur].
(Dicţionar de neologisme)
CREATÓR, -OÁRE I. adj., s. m. f. (cel) care creează, care fundează ceva. II. s. m. (în concepţiile religioase) Dumnezeu, ziditorul (lumii). (< fr. créateur, lat. creator)
(Marele dicţionar de neologisme)
creatór adj. m., s. m. (sil. cre-a-), pl. creatóri; f. sg. şi pl. creatoáre
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
CREATÓR adj., s. 1. adj. v. inventiv. 2. s. făuritor, înfăptuitor, născocitor, plăsmuitor, realizator, (înv.) săvârşitor, scornitor, (fig.) făurar. (~ al unui nou procedeu pentru ...) 3. s. v. întemeietor. 4. s. v. realizator. 5. s. (art.) v. Dumnezeu.
(Dicţionar de sinonime)
Antonime:
Creator ≠ distrugător, nimicitor
(Dicţionar de antonime)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
CREAT//ÓR1 ~oáre (~óri, ~oáre) şi substantival Care creează; care plăsmuieşte ceva. Muncă ~oare. Spirit ~. [Sil. cre-a-] /<fr. créateur, lat. creator
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
CREATÓR, -OÁRE adj., s.m. şi f. (Cel) care creează, întemeietor, fondator. [Cf. lat. creator, fr. créateur].
(Dicţionar de neologisme)
CREATÓR, -OÁRE I. adj., s. m. f. (cel) care creează, care fundează ceva. II. s. m. (în concepţiile religioase) Dumnezeu, ziditorul (lumii). (< fr. créateur, lat. creator)
(Marele dicţionar de neologisme)
creatór adj. m., s. m. (sil. cre-a-), pl. creatóri; f. sg. şi pl. creatoáre
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
CREATÓR adj., s. 1. adj. v. inventiv. 2. s. făuritor, înfăptuitor, născocitor, plăsmuitor, realizator, (înv.) săvârşitor, scornitor, (fig.) făurar. (~ al unui nou procedeu pentru ...) 3. s. v. întemeietor. 4. s. v. realizator. 5. s. (art.) v. Dumnezeu.
(Dicţionar de sinonime)
Antonime:
Creator ≠ distrugător, nimicitor
(Dicţionar de antonime)