crimă dex - definiţie, sinonime, conjugare

crimă

[Sinonime]
CRÍMĂ, crime, s.f. Infracţiune care reprezintă un grad ridicat de pericol şi pe care legea o sancţionează cu pedepsele cele mai mari; spec. omor. ♦ Crimă internaţională = infracţiune deosebit de gravă împotriva legilor şi uzanţelor războiului, precum şi împotriva păcii internaţionale şi a umanităţii. – Din fr. crime.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

CRÍM//Ă ~e f. Infracţiune gravă periculoasă din punct de vedere social. /<fr. crime
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

crimă (críme), s.f. – Infracţiune gravă, omor. – Mr. crimă „păcat”. Fr. crime. După Pascu, I, 70, mr. ar fi reprezentantul direct al lat. crimen. – Der. criminal, adj., din fr.; criminal, s.m., din fr.; criminal, s.n. (tribunal criminal), din germ. Kriminal(gericht), şi cu forma criminalion, din ngr. ϰριμινάιον (Gáldi 168), ambele înv.; criminalist, s.m., din fr.: criminalicesc, adj. (criminal), înv.
(Dicţionarul etimologic român)

CRÍMĂ s.f. Violare a legii penale, care se pedepseşte cu detenţiune riguroasă, muncă silnică, temniţă grea, moarte etc.; omor. ♢ Crimă de război = acţiune săvârşită de membrii unor forţe armate în timp de război, împotriva normelor dreptului internaţional care reglementează legile războiului. ♢ Crimă contra umanităţii = atrocităţi recunoscute pe plan internaţional ca violând legile elementare ale umanităţii. [< fr. crime, cf. lat. crimen – acuzare].
(Dicţionar de neologisme)

CRÍMĂ s. f. 1. violare a legii penale, care se pedepseşte cu detenţie riguroasă, muncă silnică, temniţă grea, moarte etc.; omor. o ~ de război = acţiune săvârşită de membrii unor forţe armate în timp de război nesocotind normele dreptului internaţional care reglementează legile războiului; ~ contra umanităţii = atrocităţi recunoscute pe plan internaţional ca violând legile elementare ale umanităţii. 2. nelegiuire, fărădelege. ♢ păcat. (< fr. crime)
(Marele dicţionar de neologisme)

crimă adj. invar. (adol.) formidabil, extraordinar. (Notă: Definiţia este preluată din Dicţionar de argou al limbii române, Editura Niculescu, 2007)
(Alte dicţionare)

crímă s. f., g.-d. art. crímei; pl. críme
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
CRÍMĂ s. asasinat, moarte, omor, omorâre, omucidere, ucidere, (livr.) homicid, (înv.) deşugubină, omucid, sângi, ucigătură. (Condamnat pentru ~.)
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: cr cri crim

Cuvinte se termină cu literele: ma ima rima