croată

CROÁT, -Ă, croaţi, -te, s.m. şi f., adj. 1. S.m. şi f. Persoană care face parte din populaţia de bază a Croaţiei. 2. Adj. Care aparţine Croaţiei sau populaţiei ei, privitor la Croaţia sau la populaţia ei. ♦ (Substantivat, f.) idiomul vorbit în Croaţia. [Pr.: cro-at] – Din fr. Croate, germ. Kroate.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

CROÁT, -Ă adj., s. m. f. (locuitor) din Croaţia. ♢ (s. f.) limbă vorbită în Croaţia. (< fr. croate, germ. Kroate)
(Marele dicţionar de neologisme)

croát s. m., adj. m., pl. croáţi; f. sg. croátă (sil. cro-a-), pl. croáte
(Dicţionar ortografic al limbii române)

croátă (limbă) s. f. (sil. cro-a-)
(Dicţionar ortografic al limbii române)

---

Sinonime:
CROÁT s. (înv.) arvat. (E ~ de origine.)
(Dicţionar de sinonime)