cromatică dex - definiţie, sinonime, conjugare
CROMÁTIC, -Ă, cromatici, -ce, adj., s.f. I. Adj. 1. Care se referă la culori sau la colorit. ♢ (Fiz.) Aberaţie cromatică = defect al imaginilor obţinute prin lentile, constând în formarea de irizaţii pe marginea imaginilor. 2. (Muz.; în sintagmele) Gamă cromatică = gamă formată dintr-o serie succesivă de semitonuri. Interval cromatic = interval alcătuit din două sunete cu aceeaşi denumire (unul dintre ele fiind alterat). II. S.f. 1. Arta preparării şi folosirii culorilor. 2. Ansamblu de culori într-o pictură, într-un mozaic etc.; colorit. – Din fr. chromatique.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

CROMÁTI//C ~că (~ci, ~ce) 1) Care ţine de culori; propriu culorilor. ♢ Aberaţie ~că defect produs de lentile, care formează irizaţii pe marginea imaginilor. 2) muz. Care se compune din semitonuri consecutive. ♢ Gamă ~că gamă formată dintr-o serie succesivă de semitonuri. /<fr. chromatique
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

CROMÁTICĂ f. 1) Arta de a prepara şi a întrebuinţa culorile. 2) Ansamblul culorilor unui tablou sau obiect; colorit. /<fr. chromatique
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

CROMÁTIC, -Ă adj. 1. Referitor la culori, la colorit. ♢ Aberaţie cromatică = defect al imaginilor produse de lentile, constând în formarea de irizaţii pe marginea imaginilor. 2. (Muz.; despre tonuri) Care se succedă în semitonuri consecutive. ♢ Semiton cromatic = semiton format din două trepte cu aceeaşi denumire; gamă cromatică = gama compusă din semitonuri cromatice. [< it. cromatico, fr. chromatique].
(Dicţionar de neologisme)

CROMÁTICĂ s.f. 1. Arta preparării şi întrebuinţării culorilor. 2. Ansamblul culorilor unei picturi, al unui mozaic etc.; colorit. [< fr. chromatique, cf. gr. chromatikos < chroma – culoare].
(Dicţionar de neologisme)

CROMÁTIC, -Ă I. adj. 1. referitor la culori, la colorit. 2. (muz.) gamă ~ă = gamă formată dintr-o serie de semitonuri; interval ~ = interval din două sunete cu aceeaşi denumire (unul dintre ele fiind alterat). II. s. f. 1. arta preparării şi întrebuinţării culorilor. 2. ansamblul culorilor unei picturi, ale unui mozaic etc.; colorit. (< fr. chromatique)
(Marele dicţionar de neologisme)

cromátic adj. m., pl. cromátici; f. sg. cromátică, pl. cromátice
(Dicţionar ortografic al limbii române)

cromátică s. f., g.-d. art. cromáticii
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
CROMÁTICĂ s. (PICT.) colorit, (fig.) paletă. (~ unui tablou.)
(Dicţionar de sinonime)



Antonime:
Cromaticacromatic
(Dicţionar de antonime)


Cuvinte care încep cu literele: cr cro crom croma cromat

Cuvinte se termină cu literele: ca ica tica atica matica