crucificare dex - definiţie, sinonime, conjugare
CRUCIFICÁ, crucífic, vb. I. Tranz. (În antichitate; azi fig.) A răstigni pe cruce. – După fr. crucifier.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

CRUCIFICÁRE, crucificări, s.f. Acţiunea de a crucifica şi rezultatul ei; răstignire pe cruce. – V. crucifica.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

A CRUCIFICÁ crucífic tranz. 1) înv. (osândiţi) A executa prin pironire pe cruce; a pune pe cruce; a răstigni. 2) fig. A supune la chinuri groaznice; a răstigni; a tortura. /<fr. crucifier
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

CRUCIFICÁ vb. I. tr. A executa un condamnat, omorându-l prin ţintuire pe cruce; a răstigni. [P.i. crucífic. / cf. fr. crucifier, lat. crucifigere – a ţintui pe cruce].
(Dicţionar de neologisme)

CRUCIFICÁRE s.f. Acţiunea de a crucifica şi rezultatul ei; răstignire pe cruce. [< crucifica].
(Dicţionar de neologisme)

CRUCIFICÁ vb. tr. 1. a executa un condamnat prin ţintuire pe cruce; a răstigni. 2. (fig.) a chinui. (după fr. crucifier)
(Marele dicţionar de neologisme)

crucificá vb., ind. prez. 1 sg. crucífic, 3 sg. şi pl. crucífică
(Dicţionar ortografic al limbii române)

crucificáre s. f., g.-d. art. crucificării; pl. crucificări
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
CRUCIFICÁ vb. v. răstigni.
(Dicţionar de sinonime)

CRUCIFICÁRE s. v. răstignire.
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: cr cru cruc cruci crucif

Cuvinte se termină cu literele: re are care icare ficare