crumpănă
crúmpănă (-pene), s.f. – Cartof. – Var. crumpen(ă), crumpir(ă), crump(à), etc. Germ. Grundbirne (Borcea 184; REW 3892; cf. Byck-Graur 28), prin intermediul săs. Krumpirn în Trans., din sb., slov. krumpir în Banat şi Olt.
(Dicţionarul etimologic român)
(Dicţionarul etimologic român)