crut dex - definiţie, sinonime, conjugare
CRUŢÁ, cruţ, vb. I. Tranz. 1. A ierta, a scuti (de pedeapsă); a se îndura de ..., a avea milă. ♢ Expr. A cruţa viaţa cuiva = a lăsa pe cineva în viaţă (după ce-i fusese hotărâtă moartea). 2. A trata (pe cineva) cu înţelegere; a menaja. ♦ A păzi, a feri. 3. A folosi, a consuma un obiect cu prevedere; a economisi. 4. (Înv.) A se codi, a ezita. – Et. nec.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

A CRUŢÁ cruţ tranz. 1) (persoane) A scuti de o pedeapsă; a scuti iertând greşelile. ♢ ~ viaţa cuiva a lăsa în viaţă pe cineva după ce a fost osândit la moarte. 2) (persoane) A trata cu înţelepciune; a menaja. 3) (bani, provizii etc.) A consuma cu economie; a economisi. 4) (obiecte) A folosi cu moderaţie, pentru a avea pe mai mult timp. 5) (sănătatea, eforturi etc.) A păstra cu grijă. /Cuv. autoht.
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

cruţá (-ţ, -át), vb. – 1. A economisi, a cheltui puţin. – 2. A trata cu menajament, a nu obosi, a nu abuza. – 3. A proteja, a ocroti. – 4. A ierta, a scuti. – 5. (Înv.) A se supune, a respecta. – 6. A evita. Origine incertă. Se consideră în general că reprezintă un lat. *curtiāre „a tăia”, fie direct (Puşcariu 420; Puşcariu, Lat. ti, 43; Philippide, II, 639; REW 2419; DAR; Puşcariu, Lr., 264) fie prin intermediul alb. kurtseń (Cihac, II, 716; Densusianu, Rom., XXXIII, 276; Densusianu, Hlr., 352; Philippide, Principii, 140). Această der. este greu de susţinut, căci sensurile 3-5, care sînt la fel de vechi ca celelalte, nu se pot explica pe baza ideii de „scurt”. Credem că este vorba de acelaşi cuvînt ocroti „a proteja, a sprijini”, din sl. okrotiti; mai bine zis că trebuie pornit de la sl. krotiti „a atenua, a calma”, chiar dacă fonetismul nu este clar. După Lexiconul de la Buda, din lat. *cruciāre „a încrucişa”; cuvînt autohton, după Miklosich, Slaw. Elem., 10; din lat. *curatiāre, după Creţu, 351.
(Dicţionarul etimologic român)

CRUT s. n. crotă. (< engl. krwth)
(Marele dicţionar de neologisme)

cruţá vb., ind. prez. 1 sg. cruţ, 3 sg. şi pl. crúţă
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
CRUŢÁ vb. 1. v. absolvi. 2. a menaja, (înv. fig.) a înconjura. (Îl ~ cât putea de griji.) 3. v. menaja. 4. v. precupeţi.
(Dicţionar de sinonime)

CRUŢÁ vb. v. codi, ezita, pregeta, şovăi.
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: cr cru

Cuvinte se termină cu literele: ut rut