CRÂNGULÉŢ, crânguleţe, s.n. Diminutiv al lui crâng; crânguşor. – Crâng + suf. -uleţ. (Dicţionarul explicativ al limbii române)
crânguléţ s. n., pl. crânguléţe(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:CRÂNGULÉŢ s. (BOT.) crânguşor.(Dicţionar de sinonime)