cuconiță dex - definiţie, sinonime, conjugare
CUCONÍ, cuconesc, vb. IV. 1. (Tranz.) A se adresa cuiva cu termenul de „cucoană, cucoane”. 2. (Refl.) A-şi da aere de cucoană (sau de boier); a se îngâmfa. [Var.: coconí vb. IV] – Din cucon, (2) şi din cucoană.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

CUCONÍŢĂ, cuconiţe, s.f. Diminutiv al lui cucoană (1). [Var.: coconíţă, coníţă s.f.] – Cucoană + suf. -iţă.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

A CUCON//Í ~ésc tranz. (persoane) A numi cu termenul de „cucoană” sau „cucoane”. /Din cucoană
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

A SE CUCON//Í mă ~ésc intranz. 1) A căpăta maniere de cucon sau de cucoană. 2) A se comporta ca un cucon sau ca o cucoană. /Din cucoană
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

cuconí vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. cuconésc, imperf. 3 sg. cuconeá; conj. prez. 3 sg. şi pl. cuconeáscă
(Dicţionar ortografic al limbii române)

cuconíţă s. f., g.-d. art. cuconíţei; pl. cuconíţe
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
CUCONÍŢĂ s. v. sticlete.
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: cu cuc cuco cucon cuconi

Cuvinte se termină cu literele: ta ita nita onita conita