CUPLÁ, cupléz, vb. I. Tranz. (Tehn.) A lega, a reuni două sau mai multe elemente într-un sistem pentru a face posibil un transfer de energie între acestea; a acupla. ♦ Refl. recipr. Fig. (Despre oameni) A forma un cuplu, o pereche. – Din fr. coupler.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
A CUPL//Á ~éz tranz. 1) (aparate electrice) A uni între ele pentru a face un transfer de energie. 2) (piese, forţe motrice) A uni două câte două pentru a acţiona solidar şi simultan. /<fr. coupler
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
A SE CUPL//Á mă ~éz intranz. fig. (despre persoane) A se uni (unul cu altul), alcătuind un cuplu; a forma o pereche; a se împerechea. /<fr. coupler
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
CUPLÁ vb. I. tr. A lega, a uni, a face un cuplu din vehicule, din mai multe elemente ale unui sistem tehnic etc. [< fr. coupler].
(Dicţionar de neologisme)
CUPLÁ vb. 1. tr. a lega, a uni, a face un cuplu din vehicule, din mai multe elemente ale unui sistem tehnic etc. II. refl. (despre oameni) a forma un cuplu. (< fr. coupler)
(Marele dicţionar de neologisme)
cupla, cuplez I v.t. a trage la măsea. II. v.r. a începe o relaţie amoroasă. (Notă: Definiţia este preluată din Dicţionar de argou al limbii române, Editura Niculescu, 2007)
(Alte dicţionare)
cuplá vb. (sil. -pla), ind. prez. 1 sg. cupléz, 3 sg. şi pl. cupleáză
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
CUPLÁ vb. (TEHN.) a acupla.
(Dicţionar de sinonime)
Antonime:
A cupla ≠ a decupla
(Dicţionar de antonime)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
A CUPL//Á ~éz tranz. 1) (aparate electrice) A uni între ele pentru a face un transfer de energie. 2) (piese, forţe motrice) A uni două câte două pentru a acţiona solidar şi simultan. /<fr. coupler
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
CUPLÁ vb. I. tr. A lega, a uni, a face un cuplu din vehicule, din mai multe elemente ale unui sistem tehnic etc. [< fr. coupler].
(Dicţionar de neologisme)
CUPLÁ vb. 1. tr. a lega, a uni, a face un cuplu din vehicule, din mai multe elemente ale unui sistem tehnic etc. II. refl. (despre oameni) a forma un cuplu. (< fr. coupler)
(Marele dicţionar de neologisme)
cupla, cuplez I v.t. a trage la măsea. II. v.r. a începe o relaţie amoroasă. (Notă: Definiţia este preluată din Dicţionar de argou al limbii române, Editura Niculescu, 2007)
(Alte dicţionare)
cuplá vb. (sil. -pla), ind. prez. 1 sg. cupléz, 3 sg. şi pl. cupleáză
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
CUPLÁ vb. (TEHN.) a acupla.
(Dicţionar de sinonime)
Antonime:
A cupla ≠ a decupla
(Dicţionar de antonime)