cuprul dex - definiţie, sinonime, conjugare

cuprul

[Sinonime]
CÚPRU s.n. Element chimic, metal de culoare roşiatică, foarte maleabil, ductil şi bun conducător de căldură şi de electricitate, cu numeroase întrebuinţări în industria tehnică, în fotogravură, galvanoplastie, la obţinerea de aliaje etc.; aramă. – Din lat. cuprum.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

CÚPRU n. Metal roşiatic, maleabil şi ductil, bun conducător de căldură şi de electricitate, cu numeroase întrebuinţări în industria electrotehnică şi în alte domenii; aramă. /<lat. cuprum
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

cúpru s.m. – Aramă. Lat. cuprum (sec. XIX).
(Dicţionarul etimologic român)

CÚPRU s.n. Metal de culoare roşiatică, foarte maleabil, ductil şi bun conducător de electricitate; aramă. [< lat. cuprum].
(Dicţionar de neologisme)

CÚPRU s. n. metal de culoare roşiatică, maleabil, ductil, rezistent, foarte bun conducător de căldură şi electricitate; aramă. (< lat. cuprum)
(Marele dicţionar de neologisme)

cúpru s. n. (sil. -pru), art. cúprul; simb. Cu
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
ACETOARSENIT DE CÚPRU s. v. verde de Paris.
(Dicţionar de sinonime)

CÚPRU s. (CHIM.) aramă. (Obiecte din ~.)
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: cu cup cupr cupru

Cuvinte se termină cu literele: ul rul prul uprul