cuptor dex - definiţie, sinonime, conjugare

cuptor

[Sinonime]
CUPTÓR, cuptoare, s.n. 1. Construcţie de cărămidă, de piatră, de metal sau de lut, pentru copt pâinea şi alte produse de panificaţie. ♦ Cantitate de pâine, de plăcinte etc. care se poate coace o dată. ♦ Platformă zidită în prelungirea vetrei şi pe care se doarme la ţară. ♢ Expr. A sta (sau a zăcea) pe cuptor sau a se muta de pe vatră pe cuptor = a trândăvi. A aduce (părinţilor) noră pe cuptor = a se însura. ♦ Despărţitură la maşina de gătit, în care se coc prăjituri, pâine sau se rumenesc mâncărurile. 2. Construcţie specială de încălzire, constituită dintr-o cameră cu pereţi metalici căptuşiţi cu material refractar în vederea supunerii unui material la tratamente termice, de topire sau la alte operaţii tehnologice. ♢ Cuptor de cărămizi = cantitate de cărămizi brute (din argilă) aşezate în aşa fel încât să poată fi încălzite până la incandescenţă de un foc central înăbuşit. Cuptor de var = varniţă. 3. Fig. Căldură mare; arşiţă. ♢ (Pop.; în sintagma) Luna lui cuptor = (luna) iulie. – Lat. *coctorium.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

CUPT//ÓR ~oáre n. 1) Construcţie pentru copt pâinea şi alte produse de panificaţie. 2) Cantitate de pâine, de plăcinte etc. care se coc odată. 3) Parte de deasupra a acestei construcţii, care se încălzeşte. ♢ A sta (sau a dormi) pe ~ a fugi de lucru; a lenevi. A aduce noră pe ~ a se însura. 4) Despărţitura de jos la maşina de gătit, în care se coc prăjituri sau alte preparate. 5) Instalaţie industrială pentru topirea metalului sau pentru alte operaţii tehnice. ♢ ~ de var instalaţie unde se arde piatra de var; varniţă. 6) fig. Căldură mare şi dogoritoare; caniculă. ♢ Luna lui ~ luna iulie. /<lat. coctorium
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

cuptór (cuptoáre), s.n. – 1. Construcţie de cărămidă, piatră etc. pentru copt pîinea. – 2. Maşină de gătit, plită. – 3. Cantitate de pîine coaptă o dată. – 4. Sobă în casele de ţară, vatră. – 5. Arşiţă, căldură mare. – 6. Luna iulie. – Istr. coptor. Lat. *coctorium (Densusianu, Rom., XXXIII, 277; Candrea-Dens., 371; REW 2019; Jokl, BA, IV, 195; DAR); cf. alb. koftor, abruz. kottora „ceaun”, calabr. cuttuoru, it. cottoio (Battisti, II, 1140). Cf. coace. – Der. cuptorar, s.m. (lucrător la un cuptor); cuptorie, s.f. (acoperiş de protecţie la cuptorul casei, în Trans.); cuptoriş, s.n. (Trans., nişă făcută de obicei pe fundul gropii pentru a pune sicriul lateral). După Capidan, Raporturile, 223 şi Mladenov 251, din rom. provine bg. koptor „balegă uscată”; pare însă mai puţin probabilă legătura acestui cuvînt cu coptură.
(Dicţionarul etimologic român)

cuptór s. n., pl. cuptoáre
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
CUPTÓR s. 1. (Ban.) şparhat. (~ de pâine.) 2. (reg.) rolă, tobă. (~ la maşina de gătit.) 3. v. vatră. 4. cuptor de var = varniţă. 5. cuptor înalt v. furnal.
(Dicţionar de sinonime)

CUPTÓR s. v. arşiţă, caniculă, călduri, dogoare, dogoreală, fierbinţeală, iulie, năbuşeală, năduf, năduşeală, pârjol, pojar, sobă, toropeală, zăduf, zăpuşeală.
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: cu cup cupt cupto

Cuvinte se termină cu literele: or tor ptor uptor