curului
[Sinonime]
CUR, cururi, s.n. (Pop.) Şezut, popou. – Lat. culus.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
cur (cúruri), s.n. – 1. Şezut, fund. – 2. Anus. – 3. Buci. – 4. Fund, parte posterioară sau inferioară a unor obiecte. – Mr., megl., istr. cur. Lat. cūlus (Puşcariu 453; Candrea-Dens., 450; REW 2984; DAR); cf., it. sp. culo, prov., fr., cat. cul, port. cú. – Der. curar, s.n. (opritoare la ham); curos (var. cureş), adj. (cu fundul mare); curimănos, adj. (cu bucile mari).
(Dicţionarul etimologic român)
a cădea în cur după cineva expr. (vulg.) a se îndrăgosti de cineva, a fi fascinat de cineva. (Notă: Definiţia este preluată din Dicţionar de argou al limbii române, Editura Niculescu, 2007)
(Alte dicţionare)
căzut în cur / în fund după (cineva / ceva) expr. (vulg.) care simte o atracţie puternică (faţă de cineva / ceva) (Notă: Definiţia este preluată din Dicţionar de argou al limbii române, Editura Niculescu, 2007)
(Alte dicţionare)
a avea un băţ în cur expr. (vulg.) a avea mersul ţeapăn (Notă: Definiţia este preluată din Dicţionar de argou al limbii române, Editura Niculescu, 2007)
(Alte dicţionare)
a avea viermi / mâncărici în cur expr. (vulg.) a nu avea astâmpăr, a nu-şi găsi locul (Notă: Definiţia este preluată din Dicţionar de argou al limbii române, Editura Niculescu, 2007)
(Alte dicţionare)
cur s. n., pl. cúruri
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
CUR s. v. anus, dos, fund, popou, şezut.
(Dicţionar de sinonime)
CUR-DE-GĂÍNĂ s. v. pecingine.
(Dicţionar de sinonime)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
cur (cúruri), s.n. – 1. Şezut, fund. – 2. Anus. – 3. Buci. – 4. Fund, parte posterioară sau inferioară a unor obiecte. – Mr., megl., istr. cur. Lat. cūlus (Puşcariu 453; Candrea-Dens., 450; REW 2984; DAR); cf., it. sp. culo, prov., fr., cat. cul, port. cú. – Der. curar, s.n. (opritoare la ham); curos (var. cureş), adj. (cu fundul mare); curimănos, adj. (cu bucile mari).
(Dicţionarul etimologic român)
(Alte dicţionare)
căzut în cur / în fund după (cineva / ceva) expr. (vulg.) care simte o atracţie puternică (faţă de cineva / ceva) (Notă: Definiţia este preluată din Dicţionar de argou al limbii române, Editura Niculescu, 2007)
(Alte dicţionare)
a avea un băţ în cur expr. (vulg.) a avea mersul ţeapăn (Notă: Definiţia este preluată din Dicţionar de argou al limbii române, Editura Niculescu, 2007)
(Alte dicţionare)
a avea viermi / mâncărici în cur expr. (vulg.) a nu avea astâmpăr, a nu-şi găsi locul (Notă: Definiţia este preluată din Dicţionar de argou al limbii române, Editura Niculescu, 2007)
(Alte dicţionare)
cur s. n., pl. cúruri
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
CUR s. v. anus, dos, fund, popou, şezut.
(Dicţionar de sinonime)
CUR-DE-GĂÍNĂ s. v. pecingine.
(Dicţionar de sinonime)