cuștului
[Conjugare]
cuştuluí (-uésc, -ít), vb. – A ciuguli, a gusta. Mag. kostolni (DAR). Trans.
(Dicţionarul etimologic român)
cuştuluí, cuştuluiésc, vb. IV (reg.) a gusta.
(Dicţionar de arhaisme şi regionalisme)
(Dicţionarul etimologic român)
cuştuluí, cuştuluiésc, vb. IV (reg.) a gusta.
(Dicţionar de arhaisme şi regionalisme)