căldăraș

CĂLDĂRÁ޹, căldăraşi, s.m. Muncitor care curăţă de zgură oala de turnat oţel şi montează pâlnia şi dopul acesteia. – Căldare + suf. -aş.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

CĂLDĂRÁ޲, căldăraşi, s.m. (Ornit.) Botroş. – *Cărdel (înv. „sticlete” < lat. *cardillus) + suf. -aş, prin etimologie populară.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

căldăráş (căldăráşi), s.m. – Botroş (Pyrrhula europaea). Lat. cardellus (Candrea-Dens., 233; REW 1686; DAR); cf. it. cardello (cardelletto, cardelino), fr. chardonneret, „sticlete”. Rezultatul normal, *cărdel, a fost schimbat prin adăugarea suf. -aş şi printr-o falsă asociere cu căldare. Această analogie aparentă l-a determinat pe Tiktin să derive numele păsării, de la căldare, ipoteză care pare de asemenea posibilă pentru REW.
(Dicţionarul etimologic român)

căldăráş s. m., pl. căldăráşi
(Dicţionar ortografic al limbii române)

---

Sinonime:
CĂLDĂRÁŞ s. v. botroş.
(Dicţionar de sinonime)