CĂPĂTÁT s.n. Faptul de a căpăta ceva de pomană. ♢ Expr. A umbla (sau a se duce, a pleca etc.) după căpătat = a umbla să ceară de la alţii cele necesare traiului. – V. căpăta.(Dicţionarul explicativ al limbii române)
căpătát s. n.(Dicţionar ortografic al limbii române)