DÂRÎ́, dârắsc, vb. IV. Tranz. (Pop.) A călca (ceva) lăsând dâre. Cine dracul te-a adus ... Să-mi calci tu locurile, Să-mi încurci fâneţele, Să-mi dârăşti livezile, Şi să-mi paşti ierburile? TEODORESCU, P.P. 627. (Var.: dârá vb. I – TEODORESCU, P.P. 67)
(Dicţionarul limbii române literare contemporane)
DÂRÁ vb. I. v. dârî.
(Dicţionarul limbii române literare contemporane)
dârî́ vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. dârăsc, 3 sg. dârăşte, imperf. 3 sg. dârá; conj. prez. 3 sg. şi pl. dâráscă
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
DÂRÂÍ vb. v. zgâria.
(Dicţionar de sinonime)
(Dicţionarul limbii române literare contemporane)
DÂRÁ vb. I. v. dârî.
(Dicţionarul limbii române literare contemporane)
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
DÂRÂÍ vb. v. zgâria.
(Dicţionar de sinonime)