dârloagă dex - definiţie, sinonime, conjugare
DÂRLÓG1, dârlogi, s.m. Cureaua frâului la calul de călărie, cu care se conduce animalul; ştreang legat de căpăstru, pe care îl ţine de mână cel care duce calul de aproape, mergând alături de el. – Et. nec.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

DÂRLÓG2 s.m. v. dârloagă.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

DÂRLOÁGĂ, dârloage, s.f. Cal slab, prăpădit şi bătran; mârţoagă, gloabă, dârdală. ♢ Expr. A fi (sau se băga, a ajunge) slugă la dârloagă = a fi (sau a ajunge) sub conducerea unui om neînsemnat, nevrednic, nepriceput, a ajunge slugă la dârdală. [Var.: (rar) dârlóg s.m.] – Et. nec.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

DÂRLÓ//G ği m. mai ales la pl. 1) Cureaua frâului pentru călărie, cu ajutorul căreia se conduce animalul. 2) Ştreang legat de căpăstru, pe care îl ţine în mână cel ce merge alături de cal. /Orig. nec.
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

DÂRLOÁ//GĂ ~ge f. pop. Cal bătrân, slab şi neputincios; mârţoagă; gloabă. [Sil. -loa-ga] /Orig. nec.
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

dîrlóg (dârlógi), s.m. – 1. Curea, frîu. – 2. Perniţă folosită ca suport pentru coc (în Trans.). – Var. dălog (sec. XVI, înv.), dîrloagă. Sl. *dologŭ „adăugat”, de la dologati „a adăoga” (Cihac, II, 91; Tiktin; Candrea; Scriban; Philippide, II, 268). Sunetul r nu este clar, însă cf. bîrlog, pîrlog. Cuvîntul se foloseşte mult în expresia slugă la dîrloagă, literal „slugă de categorie joasă”; astăzi se înţelege aproape general ca „serv al cuiva care nu are rangul de a avea servi” sau „persoană care a decăzut mult”. Astfel se explică faptuldîrloagă are astăzi sensul de „persoană neînsemnată” (Scriban), sau chiar „mîrţoagă” (Candrea), probabil fără nici un fundament real. Totuşi, în general se consideră că dîrloagă „mîrţoagă” este cuvînt diferit de dîrlog „frîu”; după Candrea, dîrloagă este legat de bg. draglă „slabă”.
(Dicţionarul etimologic român)

dârlóg (cureaua frâului) s. m., pl. dârlógi
(Dicţionar ortografic al limbii române)

dârloágă (cal slab) s. f., g.-d. art. dârloágei; pl. dârloáge
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
DÂRLOÁGĂ s. v. gloabă, mârţoagă.
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: da dar darl darlo darloa

Cuvinte se termină cu literele: ga aga oaga loaga rloaga