dănac dex - definiţie, sinonime, conjugare

dănac

[Sinonime]
DĂNÁC, dănaci, s.m. (Reg.) Băiat măricel; băieţandru, flăcăiaş. – Bg. danak.
(Dicţionarul limbii române moderne)

dănác (dănáci), s.m. – Tînăr, flăcău, june. – Megl. dănac. Bg. danak „tăuraş” (Candrea; Scriban), din tc. dana „tăuraş”. Este greşită der. de la d’ande (un) an, propusă de Puşcariu 1186. Probabil acelaşi cuvînt, prin intermediul ţig., l-ar fi dat pe danciu, s.m. (flăcău, băiat ţigan), care s-a încercat să se explice plecîndu-se de la numele propriu Danciu (Şeineanu; Candrea), din ţig. den či „donnez-moi quelque chose” (Graur 147), sau din mag. dancs „murdar” (Drăganu, Dacor., IV, 1553); ultimele explicaţii nu se potrivesc cu folosirea acestui cuvînt chiar de ţigani.
(Dicţionarul etimologic român)

dănác, dănáci, s.m. (reg.) 1. flăcău, adolescent. 2. viţel.
(Dicţionar de arhaisme şi regionalisme)



Sinonime:
DĂNÁC s. v. băietan, băieţandru, copilandru, flăcăiandru, fecior, flăcău, tânăr.
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: da dan dana

Cuvinte se termină cu literele: ac nac anac