dărâmător

DĂRÂMĂTÓR, -OÁRE, dărâmători, -oare, s.m. şi f. (Rar) Persoană care dărâmă. – Dărâma + suf. -ător.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

dărâmătór s. m., pl. dărâmătóri
(Dicţionar ortografic al limbii române)

Cuvinte care încep cu literele: da dar dara daram darama

Cuvinte se termină cu literele: or tor ator mator amator