dărăb

DĂRÁB, dăraburi, s.n. (Reg.) Bucată (1, 2). [Pl. şi: dărabe. – Var.: dărắb s.n., dărábă s.f.] – Din magh. darab.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

DĂRẮB s.n. v. dărab.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

dăráb s. n., pl. dăráburi/dărábe
(Dicţionar ortografic al limbii române)

---

Sinonime:
DĂRÁB s. v. bucată, crâmpei, fracţiune, fragment, frântură, parte, porţiune, secţiune, tranşă.
(Dicţionar de sinonime)