dalmațian

DALMAŢIÁN, -Ă, dalmaţieni, -e, s.m. şi f. Specie de câine de talie mijlocie cu părul scurt de culoare albă cu numeroase pete mici negre sau maro-închis. ♦ (Adjectival) Câine dalmaţian. [Pr.: -ţi-an] – Din fr. dalmatien.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

DALMAŢI//ÁN ~éni m. 1) Specie de câini cu părul scurt, de culoare albă cu pete mici negre sau maro. 2)Câine din această specie. /<fr. dalmatien
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

DALMAŢIÁN¹ s. m. câine de agrement, decorativ, rezistent, cu blana albă acoperită cu mici pete negre sau maro închis. (< fr. dalmatien)
(Marele dicţionar de neologisme)

DALMAŢIÁN², -Ă adj. 1. dalmat. 2. (fig.; despre biografia, comportamentul cuiva) pătat de atitudini degradante; (despre oameni) secătură, om de nimic, netrebnic. (< fr. dalmatien)
(Marele dicţionar de neologisme)

dalmaţian, dalmaţieni s.m. (pub., peior.) 1. persoană coruptă, cu onoarea pătată. 2. persoană cu conştiinţa sau biografia pătată din cauza comportamentului său din perioada comunistă. (Notă: Definiţia este preluată din Dicţionar de argou al limbii române, Editura Niculescu, 2007)
(Alte dicţionare)

dalmaţián adj. m., s. m. (sil. -ţi-an), pl. dalmaţiéni (sil. -ţi-eni); f. sg. dalmaţiánă, pl. dalmaţiéne
(Dicţionar ortografic al limbii române)