damaschina
[Conjugare]
DAMASCHINÁ, damaschinez, vb. I. Tranz. 1. A îmbrăca în damasc. 2. A încrusta, într-un obiect de oţel sau de fier, firicele de aur sau de argint. – Din fr. damasquiner.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
A DAMASCHIN//Á ~éz tranz. 1) A tapisa cu damasc. 2) (obiecte de oţel sau de fier) A încrusta cu firicele de aur sau de argint. /<fr. damasquiner
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
DAMASCHINÁ vb. I. tr. (Rar) 1. A îmbrăca în damasc. 2. A încrusta în oţel sau în fier firicele de aur sau de argint. [< fr. damasquiner].
(Dicţionar de neologisme)
DAMASCHINÁ vb. tr. 1. a îmbrăca în damasc. 2. a încrusta în oţel, în fier, fildeş sau os firicele de aur sau de argint. (< fr. damasquiner)
(Marele dicţionar de neologisme)
damaschiná vb., ind. prez. 1 sg. damaschinéz, 3 sg. şi pl. damaschineáză
(Dicţionar ortografic al limbii române)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
A DAMASCHIN//Á ~éz tranz. 1) A tapisa cu damasc. 2) (obiecte de oţel sau de fier) A încrusta cu firicele de aur sau de argint. /<fr. damasquiner
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
(Dicţionar de neologisme)
DAMASCHINÁ vb. tr. 1. a îmbrăca în damasc. 2. a încrusta în oţel, în fier, fildeş sau os firicele de aur sau de argint. (< fr. damasquiner)
(Marele dicţionar de neologisme)
damaschiná vb., ind. prez. 1 sg. damaschinéz, 3 sg. şi pl. damaschineáză
(Dicţionar ortografic al limbii române)