dangăt

DÁNGĂT, dangăte, s.n. Sunetul prelung al clopotului; bangăt. – Dang + suf. -ăt.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

DÁNGĂT ~e n. Sunet (repetat) produs de un clopot la o mişcare bruscă; dăngănit. /dang + suf. ~ăt
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

dángăt s. n., pl. dángăte
(Dicţionar ortografic al limbii române)

---

Sinonime:
DÁNGĂT s. dăngănit, (rar) bangăt. (~ul clopo-tului).
(Dicţionar de sinonime)