dardei

DÁRDĂ, darde, s.f. (Înv.) Suliţă scurtă, armată cu un vârf de oţel, pentru împuns sau pentru aruncat, folosită în evul mediu. ♦ (Rar) Săgeată. – Din pol. darda.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

dárdă (dárde), s.f. – Suliţă scurtă. Sb., pol. darda (Cihac, II, 91), cf. mag. dárda, din it. darda. Sec. XVII.
(Dicţionarul etimologic român)

DÁRDĂ s.f. Suliţă scurtă de lemn, armată cu un vârf de oţel pentru împuns sau aruncat, folosită în evul mediu. [< fr. dard].
(Dicţionar de neologisme)

dárdă s. f., g.-d. art. dárdei; pl. dárde
(Dicţionar ortografic al limbii române)