deșeuat dex - definiţie, sinonime, conjugare
DEŞEUÁ, deşeuez, vb. I. Tranz. A scoate şaua de pe spinarea unui animal de călărie. [Pr.: -şe-ua. – Var.: deşelá vb. I] – Des1 + [în]şeua.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

DEŞEUÁT, -Ă, deşeuaţi, -te, adj. (Despre animalele de călărie) Care nu are şa, căruia i s-a scos şaua. [Pr.: -şe-uat. – Var.: deşelat, -ă adj.] – V. deşeua.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

A DEŞEU//Á ~éz tranz. (animale de călărie) A elibera de şa. [Sil. -şe-ua] /des- + a [în]şeua
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

deşeuá (a scoate şaua) vb. (sil. -ua), ind. prez. 1 sg. deşeuéz, 3 sg. şi pl. deşeueáză, 1 pl. deşeuăm (sil. -uăm); conj. prez. 3 sg. şi pl. deşeuéze (sil. -ue-); ger. deşeuând (sil. -uând); part. deşeuát
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
DEŞEUÁ vb. (Mold. şi Bucov.) a destărniţa. (A ~ calul.)
(Dicţionar de sinonime)

DEŞEUÁT adj. (Mold. şi Bucov.) destărniţat. (Cal ~.)
(Dicţionar de sinonime)



Antonime:
A deşeua ≠ a înşeua
(Dicţionar de antonime)


Cuvinte care încep cu literele: de des dese deseu deseua

Cuvinte se termină cu literele: at uat euat seuat eseuat