deștinge dex - definiţie, sinonime, conjugare

deștinge

[Conjugare]
deştínge (-g, -ns), vb. – A coborî, a se da jos. – Var. deştinde. Lat. descĕndĕre (Candrea-Dens., 495; Tiktin; Candrea), cf. it. descendere, fr. descendre, sp. descender. Este dublet de la forma neol. descinde, vb. (a coborî, a se da jos; a se opri, a se caza; despre poliţie, a face o descindere într-o casă sau într-un local), cu sensurile fr. descendre. Înv. (sec. XVI-XVII).
(Dicţionarul etimologic român)


Cuvinte care încep cu literele: de des dest desti destin

Cuvinte se termină cu literele: ge nge inge tinge stinge