deținătoare dex - definiţie, sinonime, conjugare
DEŢINĂTÓR, -OÁRE, deţinători, -oare, s.m. şi f. Persoană care are în păstrare bunuri materiale; persoană care posedă un lucru, un titlu, un premiu, o recompensă etc. – Deţine + suf. -ător.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

DEŢINĂTÓR ~i m. Persoană care deţine ceva; posesor. ~ul unui manuscris vechi. /a deţine + suf. ~ător
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

DEŢINĂTÓR, -OÁRE s.m. şi f. Persoană care deţine un lucru. ♦ (Fig.) Persoană care a obţinut un titlu. [< deţine].
(Dicţionar de neologisme)

DEŢINĂTÓR, -OÁRE s. m. f. 1. detentor1. 2. cel care deţine o funcţie, un titlu etc. (< deţine + -/ă/tor)
(Marele dicţionar de neologisme)

deţinătór s. m., pl. deţinătóri
(Dicţionar ortografic al limbii române)

deţinătoáre s. f., g.-d. art. deţinătoárei; pl. deţinătoáre
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
DEŢINĂTÓR s. 1. v. posesor. 2. v. detentor. 3. v. pur-tător.
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: de det deti detin detina

Cuvinte se termină cu literele: re are oare toare atoare