DEASÚPRA adv. În partea de sus, în partea imediat superioară; sus, peste (ceva). ♢ Pe deasupra = a) peste ceva; b) în plus, în afară de...; c) fără a adânci lucrurile, superficial. ♢ (Cu valoare de prepoziţie, cu determinări în genitiv) Deasupra casei. ♢ Expr. A fi deasupra nevoii = a fi scăpat de o nevoie, a fi ieşit (cu bine) dintr-un moment sau dintr-o situaţie (materială) grea, a se afla în afară de pericol. [Var.: (reg.) dasúpra adv.] – De4 + asupra.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
DEASÚPRA adv. 1) Într-un loc situat la o înălţime mai mare decât altul; sus. 2) Peste ceva. ♢ Pe ~ a) în plus la ceva; b) superficial; fără a intra în amănunte. 3) În direcţie verticală; în înălţime; sus. /de + asupra
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
deasúpră- (înv.) (dea-su-pră-) prep. (deasupră-i)
(Dicţionar ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române, ediţia a II-a)
deasúpra adv. (sil. deasupra)
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
DEASÚPRA adv., prep. s. 1. adv. sus. (Se ridică ~.) 2. prep. pe, peste. (~ mesei era pusă muşamaua.) 3. prep. asupra, peste. (Se apleacă ~ lui.) de-a şcoála v. şotron.
(Dicţionar de sinonime)
Antonime:
Deasupra ≠ dedesubt
(Dicţionar de antonime)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
DEASÚPRA adv. 1) Într-un loc situat la o înălţime mai mare decât altul; sus. 2) Peste ceva. ♢ Pe ~ a) în plus la ceva; b) superficial; fără a intra în amănunte. 3) În direcţie verticală; în înălţime; sus. /de + asupra
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
(Dicţionar ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române, ediţia a II-a)
deasúpra adv. (sil. deasupra)
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
DEASÚPRA adv., prep. s. 1. adv. sus. (Se ridică ~.) 2. prep. pe, peste. (~ mesei era pusă muşamaua.) 3. prep. asupra, peste. (Se apleacă ~ lui.) de-a şcoála v. şotron.
(Dicţionar de sinonime)
Antonime:
Deasupra ≠ dedesubt
(Dicţionar de antonime)