deburaj

DEBURÁJ s.n. 1. Deburare. 2. Deşeurile obţinute în urma deburajului (1). – Din fr. débourrage.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

DEBURÁJ s.n. Curăţirea cardelor de impurităţi; deburare. ♦ Deşeurile obţinute în urma acestei operaţii. [< fr. débourrage].
(Dicţionar de neologisme)

DEBURÁJ s. n. 1. deburare. 2. deşeurile obţinute în urma acestei operaţii. 3. fază de pregătire a cailor tineri pentru călărie, urmărind dezvoltarea fizică, precum şi formarea caracterului şi a reflexelor condiţionate. (< fr. débourrage)
(Marele dicţionar de neologisme)

deburáj s. n., pl. deburáje
(Dicţionar ortografic al limbii române)