debusolat dex - definiţie, sinonime, conjugare
DEBUSOLÁ, debusolez, vb. I. Tranz. (Franţuzism) A dezorienta. – Din fr. déboussoler.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

DEBUSOLÁT, -Ă, debusolaţi, -te, adj. Dezorientat. – V. debusola.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

A DEBUSOL//Á ~éz tranz. fam. A face să se debusoleze; a dezorienta. /<fr. déboussoler
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

A SE DEBUSOL//Á mă ~éz intranz. A pierde simţul orientării; a se dezorienta. /<fr. déboussoler
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

DEBUSOLÁT, -Ă adj. (Liv.) Dezorientat. [Et. incertă].
(Dicţionar de neologisme)

DEBUSOLÁ vb. tr. a dezorienta. (< fr. déboussoler)
(Marele dicţionar de neologisme)

DEBUSOLÁT, -Ă adj. descumpănit, dezorientat. (< fr. déboussolé)
(Marele dicţionar de neologisme)

debusolá vb., ind. prez.1 sg. debusoléz, 3 sg. şi pl. debusoleáză
(Dicţionar ortografic al limbii române)

debusolát adj. m., pl. debusoláţi; f. sg. debusolátă, pl. debusoláte
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
DEBUSOLÁ vb. v. deruta, descumpăni, dezorienta, încurca, zăpăci.
(Dicţionar de sinonime)

DEBUSOLÁT adj. v. derutat, descumpănit, dezorientat, încurcat, nedumerit, perplex, zăpăcit.
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: de deb debu debus debuso

Cuvinte se termină cu literele: at lat olat solat usolat