debutona
[Conjugare]
DEBUTONÁ vb. tr., refl. a (se) descheia (la) naturi. (< fr. déboutonner)
(Marele dicţionar de neologisme)
debutoná vb., ind. prez.1 sg. debutonéz, 3 sg. şi pl. debutoneáză
(Dicţionar ortografic al limbii române)
(Marele dicţionar de neologisme)
debutoná vb., ind. prez.1 sg. debutonéz, 3 sg. şi pl. debutoneáză
(Dicţionar ortografic al limbii române)